FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

REGULAMENTUL de functionare a procesului de invatamant folosind Sistemul Bazat pe Credite (SBC)
incepand cu anul universitar 2002-2003TG-JIU, 2002

INTRODUCERE

Prezentul regulament defineste conceptia, terminologia si regulile care stau la baza organizarii procesului de invatamant in Universitatea “Constantin Brancusi” Tg-Jiu, utilizandu-se unitati de credit (Sistem Bazat pe Credite – SBC).
El a fost elaborat de cadrul Consiliul Academic al Universitatii “Constantin Brancusi” Tg-Jiu si aprobat de Senatul Universitatii.
In regulament se prezinta elementele concrete de baza asa cum sunt in prezent implementate la nivelul Facultatii de Ştiinţe Economice.

El cuprinde:

  • terminologia utilizata pentru definirea planului de invatamant si a elementelor specifice folosirii creditelor;
  • reguli de organizare si functionare a procesului de invatamant;
  • modele exemplificative pentru structura planului de invatamant si pentru functionarea procesului de instruire.
1. In Universitatea “Constantin Brancusi” Tg-Jiu, Facultatea de Ştiinţe Economice, procesul de formare pentru inginerul de la invatamantul de zi cu durata de 5 ani este structurat pe doua cicluri:
a. ciclul I, cu durata de 2 ani, cu trunchi comun pentru toate specializarile si cu optionalitati si transferabilitati stabilite de facultate;
b. ciclul II, cu durata de 3 ani, cu ramificatii pe specializari si cu optionalitati in interiorul acestora stabilite de facultate.
Prin aceasta impartire, se creaza o delimitare de fond intre cele doua cicluri, primul avand rolul sa asigure pregatirea stiintifica fundamentala comuna pregatirii tehnice universitare iar al doilea pe cea inginereasca de specialitate. Apar posibilitati de modificare a conceptiei de admitere si evident de selectare suplimentara la trecerea dintre cicluri.
2. Universitatea acorda diplome si certificate, la propunerea Senatului, in conformitate cu reglementarile Ministerului Educatiei Nationale.
Se acorda:
a. Diploma (“D”), care confera titlul de “inginer”, dupa o perioada de pregatire de 5 ani si sustinerea unui Examen de Licenta si a unui Proiect de Diploma (titlul este echivalent cu inginer “Master of Science” din invatamantul american).
b. certificate pentru nerealizarea programului complet de pregatire de 5 ani:
Certificat (“C1”) dupa ciclul 1, care se elibereaza numai in situatia in care studentul nu mai urmeaza ciclul II
Certificat de inginer (“C2”) dupa 5 ani, fara Licenta si fara Proiect de Diploma
3. Pentru ameliorarea calitatii procesului de instruire exista un mod elastic de reglare a evolutiei in procesul de formare prin reguli de trecere de la an la an si de la ciclu la ciclu. Trecerile sunt conditionate de credite minime acumulate cu posibilitati de refacere a notelor obtinute. Cunoscandu-se barierele de trecere exprimate prin credite, studentul isi va doza efortul si isi va asuma responsilitatea proprie pentru a evita consecintele neobtinerii creditelor planificate.

In acest sens ciclul I trebuie sa fie parcurs in cel mult 3 ani (programat normal in 2), iar ciclul II in cel mult 4 ani (programat normal in 3).

Nerealizarea intervalelor maxime conduce la intreruperea definitiva sau in cazul anului 5 din ciclul II la dirijarea spre o diploma inferioara.

Dispare astfel notiunea de repetentie si desigur sesiunile de restante. Apare ca nemodificabila, pentru ciclul I, regula ca, daca studentul nu realizeaza 2/3 din numarul maxim de credite din contractul de studii pentru anul I, este obligat sa paraseasca procesul de instruire.

Aceasta regula nu poate fi ocolita prin conditii de refacere. Este garantia ca studentul care si-a programat prin contract programul de studiu este decis sa urmeze si sa obtina acest minim precizat. Pentru evitarea subiectivismului aprecierii studentilor, evaluarea si notarea au fost reglementate prin reguli speciale, care conduc la deplasarea activitatilor de-a lungul intregului an. Prin introducerea evaluarii pe parcurs, studentul isi cunoaste situatia la disciplinele contractante iar evaluarea nu se mai face punctual, numai printr-o verificare finala.

1. Definitii generale
1.1. Plan de invatamant (PI) – ansamblul activitatilor programate de instruire si evaluare reunite intr-o conceptie unitara din punct de vedere al continutului si al desfasurarii lor in timp, in vederea formarii unui specialist cu diploma recunoscuta. El are doua structuri definitorii:
a. componenta formativa, care priveste modul de distribuire a cunostintelor (disciplina, module, pachete de discipline, specializari);
b. componenta temporala, care priveste modul de planificare in timp a procesului de formare (saptamana, semestru, an, ciclu, perioada totala de formare).
1.2. Disciplina – este elementul formativ de baza (cuanta) care reprezinta activitati unitare atribuite unui contiut formativ distinct. Disciplina poate fi constituita din activitati de curs (prelegere), seminar, proiect, teme individuale programate de curs, practica, etc.
Fiecare disciplina are o durata totala de un semestru, contine o forma de evaluare in urma careia studentul obtine o nota finala si acumuleaza creditele asociate disciplinei.
2. Definitii privind structura formativa a PI
2.1. Trunchi – structura formativa de baza (secventa de discipline), initiala, comuna mai multor specializari.
2.2. Ramura – portiunea din PI desprinsa din trunchi, formata din totalitatea disciplinelor obligatorii si optionale care alcatuiesc o directie de specializare.
2.3. Traiectorie – traseul format din trunchi si ramuri, ales de student in cadrul PI pentru obtinerea unei diplome universitare.
2.4. Optionalitate – proprietatea PI potrivit careia se pot face optiuni.
2.5. Optiune – actiunea studentului de a alege o anumita traiectorie si (sau) un anumit continut formativ (disciplina).
3. Termeni de baza privind prezentarea continutului formativ al PI
Continutul formativ este constituit din urmatoarele categorii formative:
3.1. Cunostinte fundamentale (cod F)
3.2. Cunostinte tehnice generale (cod T)
3.3. Cunostinte de specialitate (cod S)
3.4. Cunostinte economice si manageriale (cod E)
3.5. Cunostinte umaniste (cod U)
4. Termeni de baza si definitii privind prezentarea activitatilor programate ale PI
Functionarea procesului de invatamant presupune constituirea unui cadru in care are loc procesul de formare, cadru constituit dinactivitati programate propriu-zise si din conceptia de evaluare a acestora.
Principalele tipuri de activitati programate care intra in structura PI sunt:
a. de instruire (transmitere de cunostinte prin activitati directe);
b. de verificare (activitati programate de evaluare).
Concepul de evaluare se refera la evaluarea:
a. efortului pentru instruire (prin ore fizice sau credite);
b. cunostintelor studentilor (prin notare);
c. eficientei activitatii profesorilor (prin sondaje).
4.1. Activitati de instruire
Cursul (prelegerea), seminarul, laboratorul, tema de curs, proiectul, practica, pregatirea proiectului de diploma, pregatirea examenelor de disciplina, pregatirea verificarilor pe parcurs, pregatirea Examenului de Licenta.Disciplina obligatorie (cod O) – disciplina impusa in parcurgerea unei traiectorii.Disciplina optionala (la alegere) (cod A) – disciplina aleasa din oferta de discipline a facultatii, necesara completarii pachetului obligatoriu din trunchi sau din ramura de specialitate. Disciplina complementara (suplimentara) reprezinta disciplina care poate fi aleasa de student in afara PI al facultatii.Disciplina liber-aleasa (cod L) – disciplina complementara (sau suplimentara) aleasa liber de student, pentru a-si extinde cunostintele in domeniul ales sau sa studieze alte domenii de specializare adiacente, diferite de specializarea principala.
4.2. Activitati de verificare a cunostintelor
Verificarea finala (examenul) de disciplina, colocviul, Examenul de Licenta, sustinerea Proiectului de Diploma, forme de verificare pe parcurs.
4.3. Conceptia de evaluare
a. a efortului pentru instruirea prin timp fizic si credite.
Timpul fizic pentru activitati directe programate – timpul alocat activitatilor programate din PI exprimat in ore, cu participarea directa a cadrului didactic.
Timpul fizic pentru activitati individuale programate – timpul fizic, exprimat in ore, alocat activitatilor individuale ale studentilor necesare procesului de instruire.
Credit – numar ce se asociaza unei activitati de instruire din PI, prin care se exprima efortul cantitativ si calitativ pe care trebuie sa-l depuna studentul (prin activitati directe si/sau individuale) pentru asimilarea cunostintelor necesare activitatii. Unitatea de masura a creditului este punctul de credit (p.c.).
Credit cumulat (la nivel semestru, an, ciclu, total) – suma creditelor alocate sau validate pentru perioada mentionata.
Credit tranferabil – credit de echivalare a activitatilor din PI utilizabil pentru mobilitati intre universitati.
b. a cunostintelor studentilor
Evaluare calitativa – recunoasterea prin notare a gradului de acumulare a cunostintelor capatate in procesul de instruire.
Evaluarea cantitativa – recunoasterea participarii studentilor la activitatile programate ca parte a procesului de validare a creditelor acordate.
Evaluarea finala – activitate de evaluare programata la sfarsitul activitatilor unei discipline a PI, pentru care se acorda un timp individual de pregatire.
Evaluare pe parcurs – activitate de evaluare programata in timpul desfasurarii procesului de instruire, careia i se acorda un timp individual de pregatire si care este inclusa in procedura finala de notare.
Credit validat – creditul acordat studentului in cadrul activitatilor de evaluare.
Procesul de evaluare – a cunostintelor studentilor se incheie prin acordarea unei note, a unui calificativ sau a definirii proceduale a clasarii individuale a studentului in cadrul grupei sale.
Nota – forma prin care se finalizeaza o activitate de evaluare a cunostintelor studentilor.
Nota finala – nota ce evalueaza nivelul de pregatire si calitatea cunostintelor dobandite de student in cadrul tuturor activitatilor aferente unei discipline.
c. a eficientei activitatii profesorilor
Sondajul, suportul pedagogic, suportul logistic (catedre, decanat)
5. Definitii privind organizarea PI pe principiul creditelor
Codificarea activitatii – alocarea de coduri activitatilor din PI in vederea identificarii si gestionarii acestora.
Alocarea de credite – convertirea activitatilor de instruire sub aspect cantitativ (ore) si calitativ (importanta) in unitati de valoare de tip credite.
6. Definitii pentru descrierea modului de functionare a PI
Alegerea traiectoriei – alegerea de catre student a traiectoriei formative din planul de invatamant oferit de universitate, in vederea obtinerii diplomei dorite cu acceptarea realizarii obligatiilor ce ii revin in procesul de formare, inscrise in contractul de studii.
Trecerea – reglementare interna ce conditioneaza evolutia in timp a studentului in procesul de formare (parcurgerea traiectoriei) prin reguli anterior precizate.
Refacerea activitatilor programate – reglementare interna care ofera posibilitatea reprogramarii unor activitati in vederea modificarii calificativelor anterior obtinute. Refacerea unei discipline prin definitie presupune reprogramarea tuturor activitatilor programate ale acesteia (in conditiile stabilite de Senat).
Intreruperea activitatii – reglementare interna prin care se ofera posibilitatea reprogramarii ulterioare a activitatilor traiectoriei formative cu respectarea regulilor aferente).

Reguli generale

RG1. Planurile de invatamant contin discipline obligatorii, la alegere (optionale) si liber alese (facultative). Prin conceptia planurilor de invatamant facultatile decid corelarile si conditionarile dintre discipline. RG2. Disciplinelor din planul de invatamant (PI) li se atribuie coduri de identificare care sa le defineasca univoc parametrii (universitatea, facultatea, categoria formativa, semestrul, tipul disciplinei , codul de identificare din planul de invatamant). Campul Continutul Tipul Nr. caractere Exemplu 1. Universitatea Alfanumeric 3 UCB 2. Facultatea Numeric 2 01 3. Categoria formativa Alfanumeric 1 F – cunostinte fundamentale T – cunostinte tehnice generale S – cunostinte de specialitate E – cunostinte economice si manageriale U – cunostinte umaniste 4. Semestrul Numeric 2 04 5. Tipul disciplinei Alfanumeric 1 O – obligatorie A – la alegere (optionala) L – liber aleasa 6. Identificarea disciplinei (numarul de ordine din PI) Numeric 3 mnp m – 0,1,2,…,9 (0 – trunchi, 1,2,…. – specializari) np – numarul disciplinei din PI Exemplu: UCB.01.F.04.O.012 = disciplina apartinand UCB, facultatea de Inginerie, tip fundamental, tinuta in semestrul 4, obligatorie, apartine trunchiului si are numarul de ordine 12 din PI. RG3. Numarul punctelor de credit (p.c.) atribuite unei discipline din PI are la baza importanta disciplinei in formarea studentului si numarul de ore afectat disciplinei. RG4. Nu se admit numere fractionare la atribuirea punctelor de credit. RG5. Numarul punctelor de credit acordate unei discipline este indivizibil. Nu se admit acordari partiale de puncte de credit pe componente de activitate aferente disciplinei. RG6. Puntele de credit se distribuie, de regula, in mod egal pe semestre (30 p.c.). Se admit diferente de maxim ± 3 p.c. fata de 30 p.c. RG7. Numarul minim puncte de credit atribuite disciplinelor unui an de studiu este de 60. RG8. Un student poate acumula intr-un an de studiu mai multe puncte de credit decat numarul minim, provenind de la alte discipline optionale si (sau) liber alese. RG9. Numarul minim de puncte de credit atribuite unei discipline este 2. In mod exceptional, facultatea poate atribui pentru cel mult 2 discipline din PI 2 puncte de credit. Numarul maxim de discipline pe un an, evaluate cu note tip “O” si “A”, este 14. Se accepta suplimentar cel mult 2 discipline pe an de tip “O” sau “A”, evaluate cu Admis/Respins. RG10. Se atribuie puncte de credit pentru Examenul de Licenta si pentru Lucrarea de Diploma astfel: a. 10 puncte de credit pentru Examenul de Licenta; b. 20 puncte de credit pentru Lucrarea de Diploma. Prezentarea Lucrarii de Diploma este conditionata de obtinerea celor 10 puncte de credit la Examenul de Licenta. RG11. Obtinerea punctelor de credit atribuite unei discipline este conditionata de promovarea acelei discipline. O disciplina se considera promovata daca este notata cel putin cu nota 5, respectiv cu Admis. Media examenelor de licenta si nota la Proiectul de Licenta este minim 6. RG12. Disciplinele promovate se recunosc in orice situatie mai putin cele de exmatriculare. RG13. La inceputul fiecarui an universitar studentul este obligat sa semneze Contractul anual de studii, in care se precizeaza disciplinele urmate, ale caror puncte de credit insumate trebuie sa fie cel putin egal cu cel prevazut pentru anul respectiv, inclusiv disciplinele repetate. Contractul nu poate fi reziliat in timpul anului universitar. Un indrumator delegat de facultate va asista studentul la alcatuirea Contractului de studii. Studentii care nu semneaza Contractul de studii isi pierd statutul de student cu toate consecintele administrative. Daca la disciplina optionala, de tip “A”, nu se poate constitui formatia de studiu conform legislatiei in vigoare, studentul trebuie sa opteze pentru o alta disciplina optionala, modificarea Contractului de studii fiind obligatorie in primele 10 zile calendaristice ale anului universitar. Atributiile si obligatiile cadrului didactic indrumator (CDI) sunt urmatoarele: – explica studentilor ce urmeaza a fi indrumati structura si organizarea procesului de invatamant, prezinta profesorii implicati si principalele directii de cercetare; – informeaza si indruma studentii in legatura cu facilitatile de studiu oferite de facultate (biblioteci, centre de calcul, calculatoare, laboratoare, ateliere, spatii de invatamant si cultural-sportive, etc.); – asigura indrumarea studentilor la intocmirea contractului anual de studii si alcatuirea programului de refacere al disciplinelor nepromovate sau pentru marire de nota. CDI trebuie sa dispuna de o copie a fisei de evidenta a activitatilor profesionale ale studentului; – indruma studentii sa refaca anumite discipline, respectiv sa urmeze cursuri suplimentare, pentru a putea urma cursuri cu un grad de complexitate mai ridicat, pentru a obtine dreptul de a intra la Examenul de Diploma sau pentru a realiza o specializare secundara; – propune BCF-ului sa analizeze, la sfarsitul fiecarui semestru, masurile ce trebuie intreprinse, referitoare la studentii care nu si-au indeplinit obligatiile prevazute in contractul anual de studii; – informeaza si indruma studentii in legatura cu programul ECTS (Sistemul European de Credite Transferabile); – CDI are obligatia sa afiseze, inainte de inceperea semestrelor, programul de indrumare al studentilor, precizand locul, zilele si orele prevazute pentru indrumare. RG14. Calendarul universitar se structureaza astfel: – Anul universitar are doua semestre egale de cate 14 saptamani. – Verificarea finala a cunostintelor studentilor se face in doua sesiuni de examene programate la capatul celor doua semestre formative (de iarna si de vara) avand durata de cate 4 saptamani. – Verificarea programata pe parcurs se face pe durata a doua perioade egale de cate o saptamana, prevazute in interiorul semestrelor. – Se prevad 2 saptamani in cursul lunii septembrie pentru reprogramarea verificarilor (examenelor) la disciplinele din anul universitar curent.

Reguli de alegere (RA)

Reguli de alegere a traiectoriei (RAT) ce intervin la inceputul unui ciclu atunci cand apar ramificatii ale procesului de instruire: RAT1. Alegerea ramurii (specializarii) nu este conditionata de eventualele optionalitati efectuate la parcurgerea trunchiului. RAT2. Alegerea ramurii (specializarii) dorite se face in functie de media generala obtinuta pana in momentul optiunii, incluzand disciplinele care concura la realizarea punctelor de credit anuale. Precizari: – Media generala, obtinuta pana in momentul optiunii, se determina ca medie aritmetica a notelor tuturor disciplinelor din ciclul I al PI. – Daca studentul doreste, la calculul mediei generale se pot considera in plus si disciplinele pentru care s-au obtinut p.c. suplimentare (disciplinele de tip “L” sau disciplinele optionale necesare unei specializari adiacente, alese conform regulii RAT4). – La alegerea ramurii, Consiliile facultatilor pot hotari conditionari suplimentare cum ar fi: obtinerea unei note minime la disciplinele considerate fundamentale pentru specializarea vizata, p.c. suplimentare obtinute de la alte discipline optionale si (sau) liber alese. – In momentul alegerii ramurii, studentul este obligat sa ierarhizeze toate ramurile (specializarile), fiind in final distribuit la specializarea impusa de media generala si (sau) conditionarile suplimentare, daca exista. RAT3. Studentul poate schimba specializarea initiala la sfarsitul primului an de studiu in respectiva specializare cu conditia sa obtina numarul maxim de p.c. in acel an si media generala stabilita de facultate. Toate diferentele care apar ca urmare a schimbarii specializarii vor trebui promovate in anul urmator, in plus fata de sarcinile anuale minime ale noii specializari, in caz contrar, studentul revine la vechea specializare pierzand, deci, un an. RAT4. Studentul poate alege un numar de discipline asociate altei traiectorii (domeniul de specializare) in scopul obtinerii unei specializari adiacente, atestata printr-un certificat. Numarul minim de discipline asociate altei traiectorii, necesar obtinerii certificatului este stabilit de Consiliul Facultatii. Precizare: Punctele de credit de la regula RAT4 nu intra in calculul numarului maxim de p.c. anuale de la specializarea principala. 2.2. Reguli de alegere a optiunii (RAO) ce actioneaza cand se aleg disciplinele optionale si (sau) liber alese: RAO1. In trunchiurile cu optionalitate, numarul maxim de puncte credit realizat din disciplinele optionale, este 12 pe an (20%). RAO2. In cadrul unei ramuri, conform principiului flexibilitatii, PI trebuie sa asigure posibilitatea alegerii traiectoriei si chiar continutului acesteia. Numarul minim de puncte credit realizat din discipline optionale este 18 pe an (30%). RAO3. Numarul maxim si minim de studenti la o disciplina optionala este impus prin reglementarile in vigoare (Legea Invatamantului si Statutul Personalului Didactic). RAO4. Studentii care opteaza pentru discipline care au o suprapunere de continut de cel putin doua treimi obtin numarul de p.c. alocat numai uneia dintre ele.

Reguli de trecere (RT)

Regulile actioneaza la trecerea intre anii universitari si intre cicluri. RT1. Trecerea dintr-un an de studiu in altul in cadrul unui ciclu este conditionata de obtinerea a minim 2/3 din p.c. prevazute in planul de invatamant pentru anul de studiu curent. Daca studentul nu acumuleaza minim 2/3 din p.c. prevazute in planul de invatamant el va fi exmatriculat, cu exceptia situatiilor descrise in regulile RT3 si RI1. RT2. Trecerea din ciclul I in ciclul II este conditionata de obtinerea numarului maxim de credite alocate ciclului I, in caz contrar studentul are dreptul la un an de gratie in care trebuie sa acumuleze creditele restante din ciclul I. Daca studentul nu acumuleaza numarul maxim de credite alocate ciclului II, are dreptul la un an de gratie in care trebuie sa acumuleze creditele restante din ciclul II. Pentru acesti ani de gratie studentul trebuie sa achite taxa de scolarizare stabilita de Senatul Universitatii. RT3. Pot beneficia de prelungire de scolarizare studentele care sunt in concediu de maternitate si studentii care au fost spitalizati cel putin 60 de zile in cursul anului universitar. Cazurile exceptionale pot beneficia de prelungire de scolarizare numai cu aprobarea Senatului Universitatii. Precizari: – Regula RT3 nu se aplica studentilor aflati in anii de gratie. – Se iau in consideratie numai certificatele medicale care sunt depuse la Secretariat, in cel mult 7 zile de la ultima zi inscrisa in certificat. RT4. Accesul la faza de pregatire si sustinere a Examenului de Licenta si a Proiectului de Diploma, este posibil dupa obtinerea p.c. maxime aferente ciclului II, in care caz studentul sustine Examenul de Licenta si Proiectul de Diploma si obtine Diploma de inginer. Studentul care nu sustine sau nu promoveaza Examenul de Licenta nu poate sustine nici proiectul de Diploma si in acest caz, obtine certificatul “C2”. RT5. Studentul transferat sau reinmatriculat se incadreaza intr-un an de studiu in urmatoarele conditii: Ciclul Anul de studiu Conditia de transfer sau reinmatriculare I I Nu se tranfera I II Acumularea, prin echivalare, a minimum 2/3 din p.c. din anul I II III Acumularea, prin echivalare, a numarului total de p.c. din ciclul I II IV Acumularea, prin echivalare, a numarului total de p.c. din ciclul I si a minimum 2/3 din p.c. din anul III II V Nu se transfera

Reguli de refacere (RR)

RR1. In cazul nepromovarii unei discipline sau a solicitarii de marire a notei, se reface disciplina cu toate activitatile aferente. Fac exceptie de la aceasta regula: a. studentii care la sfarsitul sesiunii de vara sunt integralisti si care pot solicita, in sesiunea de vara, marire de nota la cel mult doua discipline, marire care provine doar din repetarea examenului final, cu pastrarea punctajului aferent celorlalte activitati ale disciplinei obtinute in timpul anului; b. studentii care indeplinesc conditiile a si b de la regula RR2. Precizare: Evaluarile partiale care se dau in interiorul semestrului se pot reface, pentru marire de punctaj, o singura data in sesiunea de la sfarsitul semestrului. RR2. Verificarile finale (examenele) dintr-un an universitar pot fi reprogramate, refacute sau repetate intr-un interval de 2 saptamani in cursul lunii septembrie numai in urmatoarele conditii: a. daca studentul a obtinut 1/2 din p.c. ale anului de studiu curent, conform RT1; b. daca la disciplina pentru care se solicita reprogramarea sau refacerea verificarii finale studentul a obtinut minim 2/3 din punctajul evaluarilor partiale pentru activitatile din timpul semestrului; c. daca studentul doreste marire de nota (repetarea verificarii finale) si se incadreaza in conditiile descrise de regula RR1, litera a. RR3. In caz de nepromovare, Examenul de Licenta si Proiectul de Diploma pot fi refacute, conform reglementarilor in vigoare. 5. Reguli de transferabilitate a creditelor (RTC) RTC1. Numarul maxim de puncte de credit transferabile in sistemul ECTS, pe toata durata studiilor, este in conformitate cu acordurile bilaterale semnate de universitati sau facultati. RTC2. Studentul poate obtine pe durata studiilor cel mult 9 p.c. pe an de la disciplinele urmate la alte facultati din tara sau din strainatate. Disciplinele urmate in afara facultatii trebuie sa fie aprobate de Consiliile Facultatilor prin conventii intre institutii sau facultati.

Reguli de intrerupere (RI)

RI1. Intreruperea studiilor se poate face numai la inceputul anului universitar in perioada in care se incheie contractele de studii. Numarul de intreruperi si durata acestora sunt in concordanta cu reglementarile legale in vigoare. Intreruperea studiilor se poate face si in timpul anului universitar daca exista motive independente de vointa studentului (certificat medical prelungit, caz de forta majora). Studentii care au intrerupt medical anul pot participa la cerere, in masura in care este posibil, la activitati didactice, acestea fiind recunoscute in anul universitar urmator. RI2. In faza de pregatire a Examenului de Licenta si a Proiectului de Diploma, se pot efectua intreruperi de studii, a caror durata este conforma cu reglementarile in vigoare. 7. Reguli de notare (RN) RN1. Nota finala, in cazul disciplinelor evaluate cu note, se compune din sumarea ponderata a notelor partiale obtinute pentru fiecare activitate directa si individuala din cadrul disciplinei. In cazul disciplinelor evaluate cu Admis/Respins, calificativul se da in conformitate cu ponderile activitatilor din cadrul disciplinei, anuntate de titularul acesteia, la inceputul semestrului. RN2. Ponderea activitatilor din cadrul unei discipline este stabilita de titularul de disciplina si confirmata de autoritatea catedrei. RN3. Tipurile de activitati care vor fi punctate si modul de ponderare trebuie sa fie cunoscut studentilor la inceputul fiecarui an universitar la semnarea Contractului de studii. RN4. Punctajul obtinut la verificarea finala (examen) va reprezenta maxim 60% din nota finala. Precizare: Pentru un numar limitat de discipline, tinand cont de specificul disciplinei, Biroul Consiliului Facultatii poate aproba o pondere a verificarii finale (examenului) de 70%. RN5. O disciplina are o singura nota finala. Daca exista prevazut in mod explicit un proiect nota aferenta acestuia se include in nota disciplinei, exceptie facand cazul in care proiectul este o disciplina distincta. RN6. In cazul repetarii unei discipline, nota finala si notele partiale obtinute anterior sunt anulate si nu influenteaza obtinerea noului calificativ. In cazul repetarii examenului final, in sesiunea de toamna, conform regulilor RR1 si RR2, notele partiale obtinute din activitatile desfasurate in timpul semestrului I (sau II) sunt pastrate, anulandu-se numai nota obtinuta la examenul final din sesiunea de iarna (sau de vara). RN7. In cazul repetarii exceptionale a unei discipline, studentul poate solicita ca examenul final sa se desfasoare in fata unei comisii, numita de facultate, din care face parte si titularul de disciplina. RN8. In catalogul unei discipline, pe langa nota (sau calificativ) se va trece, intr-o coloana speciala, valoarea punctajului cumulat, obtinut de student in timpul semestrului (examen partial, note la aplicatii,
Elementele de baza privind alocarea creditelor au fost introduse in metodologia prezentata in Senat si in regulile anterioare. In esenta, ele sunt:
Prevederea Valoare
Creditul minim pentru o disciplina 2
Creditul minim cumulat anual 60 conform PI
Creditul minim cumulat pe semestru 30 ± 3 conform PI
Creditul pentru practica anuala 2
Creditul pentru licenta 10
Creditul pentru proiectul de diploma 20
Creditul transferabil Se va defini conform ECTS
Corespondenta cu timpul fizic si acordarea de importanta diferentiata intre discipline este la latitudinea facultatilor. Ciclul creditelor se face conform indicatilor date in tabelul de mai jos.
Timpul fizic programat Factor de reducere
de timp fizic Fr
Factor de
importanta Fi
Creditul acordat
(Fs factor de scara)
Modulul de timp Durata Tfizic Activitatile
Saptamana

  • Contact direct
28 – 32 Curs Fr Fi CC=Tfizic*Fs*Fr*Fi
Seminar CS=Tfizic*Fs*Fr*Fi
Laborator CL=Tfizic*Fs*Fr*Fi
Proiect CP=Tfizic*Fs*Fr*Fi
  • Activitati individuale
12 – 8 Teme de curs Fr Fi CCTC=Tfizic*Fs*Fr*Fi
Total saptamana 40 Csaptamana
Total semestru
14 saptamani
560 Csemestru
Facultatea stabileste oportunitatea introducerii de factori de scara, reducere si importanta in conformitate cu strategia lor proprie, dar respectand regulile prezentate anterior.